0739 911 299
office@luxury-adviser.ro
shopping-bag Cosul de cumparaturi (0)
Item-uri: 0
Subtotal : 0,00 lei
Vedeti Cosul Verifica
KEYNOTE

Moda în flăcări. De ce îşi arde Burberry produsele?

De câteva zile, publicaţiile internaţionale întorc pe toate părţile un aspect ce caracterizează, se pare, mai multe branduri din industria modei: distrugerea propriilor produse rămase pe stoc. Asta, după ce casa de modă Burberry a recunoscut, în raportul său anual, că a ars haine, accesorii şi parfumuri nevândute în valoare de 28,6 milioane de lire sterline (51,2 milioane de dolari). Deşi metoda „incinerării” este folosită de multe alte companii care vor astfel să protejeze valoarea brandului împiedicând furtul produselor sau vânzarea lor la preţuri mici, întrebările în cazul Burberry nu au rămas nerostite.

De ce îşi distruge Burberry produsele?

Reprezentanţii Burberry spun că procedează astfel pentru a-şi proteja proprietatea intelectuală şi valoarea mărcii. Mai exact, pentru a împiedica furtul sau vânzarea lor la preţuri mici.

Cum o justifică compania?

Conform ultimului raport anual al companiei Burberry şi a rapoartelor furnizate de Business of Fashion, Burberry lucrează cu „incineratoare de specialitate capabile să valorifice energia rezultată„. John Peace, preşedintele mărcii, a declarat că procesul de distrugere a stocurilor nu este „ceva ce facem cu uşurinţă” şi că sunt în căutare de noi soluţii de reducere şi „revalorizare” a deşeurilor astfel încât procesul să fie cât mai ecologic.

Fac multe branduri ceea ce face Burberry?

Sunt multe mărci care preferă să-şi ardă produsele rămase din sezonul trecut decât să rişte să-şi pună în pericol marca prin vânzarea produselor la un preţ redus. Majoritatea nu recunosc însă acest fapt. H&M şi Nike împiedică intrarea produselor lor pe piaţa de produse contrafăcute, Richemont îşi distruge ceasurile, printre care Cartier şi Jaeger-LeCoultre, marca de modă Céline distruge „tot inventarul vechi, astfel încât nu există nicio reamintire fizică a ceea ce a apărut înainte„.

Este moral?

Explicaţia cu protejarea proprietăţii intelectuale nu-l scuteşte de şoc pe consumatorul mediu, care nu poate înţelege de ce nu pot ajunge la el aceste haine bune (şi exorbitant de scumpe).

Este clar că acest lucru nu funcţionează bine din punctul de vedere al opiniei publice deoarece aceasta nu este o practică ecologică şi nu este una responsabilă din punct de vedere social atâta timp cât există oameni care nu au cu se îmbrăca”, spune Arnaud Cadart, manager Flornoy and Associates. „Da, există o problemă morală şi etică, precum şi cea legată de protejarea mediului„, a declarat Boriana Guimberteau, specialist în dreptul proprietăţii intelectuale la firma de avocatură FTPA, care spune că „principiul menţinerii imaginii mărcii este acela că produsele exclusive ar trebui să fie vândute în reţele de distribuţie exclusivă şi că pieţele nu ar trebui să fie inundate cu produse la sfârşitul sezonului”.

Este legal?

Nu există nimic ecologic în ceea ce priveşte incinerarea de îmbrăcăminte, indiferent de ce fel de proces de valorificare a energiei este folosit”, spun cei de la treehugger.com citând un articol din Apparel Insider care susţine că Burberry poate chiar a încălcat legea pentru simplul fapt că legislaţia din Marea Britanie privind mediul înconjurător impune tuturor companiilor să aplice o „ierarhie a deşeurilor” înainte de a face un pas atât de drastic ca incinerarea.

[Ierarhia deşeurilor] înseamnă că trebuie să ia toate măsurile rezonabile pentru a preveni deşeurile, să reutilizeze ceea ce nu poate fi prevenit şi să recicleze ceea ce nu poate fi refolosit. Abia după epuizarea acestor posibilităţi se pune problema incinerării sau depozitării deşeurilor. Experienţa noastră ne arată că marile companii pot aplica ierarhia deşeurilor economisind bani şi obţinând rezultate mai bune în ceea ce priveşte mediul înconjurător„, declară Peter Jones, consultant principal la Eunomia Research & Consulting Ltd.

Sunt mai sustenibile brandurile care nu apelează la arderea produselor?

Kering, care deţine Gucci şi Balenciaga, şi H&M sunt implicate într-o iniţiativă durabilă numită Worn Again, în care materiile prime sunt transformate în fire pentru a realiza ţesături şi articole de îmbrăcăminte.

Kevin Germanier, ale cărui produse sunt stocate la Matches Fashion, este unul dintre acei designeri care cumpără ţesături şi ornamente care au mai fost folosite. Tehnica sa produce piese de calitate în timp record şi a devenit parte a unui nou stil cunoscut sub numele de „fast couture”.

Sursa: www.life.ro

Lasa un raspuns

9 + 19 =